Home » ...ȘI ALTE ARTE » Literatură » Copaci înghețați

copaci_inghetati_adela_serbanA fost odată un copac singur pe o câmpie nesfârșită. Anotimpurile treceau peste el, unul după altul, înflorindu-l, înverzindu-l, scuturându-l și ningându-l. Știa toate florile primăverii și toate ploile toamnei, era loc de odihnă păsărilor prea obosite de zbor peste câmpia nesfârșită… Și mai era prietenul neprețuit al unei perechi de îndrăgostiți, singurul martor delicat al vorbelor lor de iubire…

Poate de aceea iarna nu reușise să-l înghețe niciodată, oricâte ninsori ar fi căzut peste el…

Dar într-o zi El n-a mai venit. Venea doar Ea, îmbrățișa tristă copacul de-acum înghețat, și-apoi pleca, tot singură, îndepărtându-se până ajungea doar un punct negru la linia orizontului, pe albul infinit al zăpezii… și în fiecare zi la fel, doar Ea și copacul, el în fiecare zi tot mai gârbovit de povara gheții ce i se strânsese pe trup, ea tot mai străvezie cu fiecare lacrimă risipită pe scoarța înghețată…

Astfel ne cuprinde pe toți gheața uitării. Și când iubirea ne părăsește, la fel sfârșim: în singurătăți de copaci înghețați.

 

Publicată în volumul ”Amintirile Mării” – Editura Moroșan, 2003

Ilustrație de Adela Șerban

 

© Toate drepturile aparțin autorului.
Orice reproducere parțială sau totală a textelor publicate pe acest site web se poate face numai cu acordul scris al autorului.

Comments

comments

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *