Home » ...ȘI ALTE ARTE » Literatură » Cuvintele care tac

http://www.dreamstime.com/stock-image-words-image37608821Demult, cuvintele dormeau ascunse undeva, neștiute de nimeni. Nimeni nu le descoperise încă și cuvintele tăceau, tăceau mereu fiindcă nu era cine să le întrebe despre toate minunile pe care le cunoșteau.

Dar într-o zi cuvintele n-au mai tăcut. Și ca să se trezească deodată din amorțirea în care zăcuseră atâta vreme, nu a fost nevoie decât ca sufletul meu să se întâlnească cu al tău. Atât a fost destul pentru ca vorbele adormite de atâtția ani și de atâtea vârste să înceapă să cânte cu glasuri de îngeri de strajă la porțile dorului.

S-au spus de atunci cuvinte lungi, căci toate cuvintele lumii au prins să povestească despre tărâmuri de basm, despre legende încă neinventate și despre mirarea fericită a sufletelor care se întâlnesc. Până când, pe nesimțite, așa cum descrește ziua, s-au stins și mângâierile, și duioșia, și blândețea, lăsând în urmă rana înlăcrimată și nedumerită a cuvintelor încă atât de tinere.

Și sângerează… și plâng… și tac cuvintele între noi…

Vor mai vorbi vreodată?

 

 

 

 

 Sursa imaginii: Dreamstime

© Toate drepturile aparțin autorului.
Orice reproducere parțială sau totală a textelor publicate pe acest site web se poate face numai cu acordul scris al autorului.

Comments

comments

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *