Home » ...ȘI ALTE ARTE » Literatură » Pescăruși și lacrimi

http://www.dreamstime.com/stock-photo-seagull-maine-coast-image5870000M-am așezat odată pe nisipul umed de la țărm, ca nimeni, decât marea, să nu-mi vadă tristețea.

Țărmul era pustiu. Doar vântul sărat al mării îmi dezmierda obrajii uscându-le lacrimile amare de singurătate. Am stat așa mult timp, gândind cât de amare trebuie să-mi fi fost lacrimile dacă alungaseră din preajma mea orice făptură vie. Doar marea rămăsese martora imensei tristeți pe care i-o aduceam ca întotdeauna să mi-o legene adormind-o întru uitare.

Un foșnet mă făcuse să tresar. Nu eram singură: un pescăruș venea agale spre mine, căutând pesemne ceva de mâncare printre scoicile moarte. S-a oprit lângă mine și ne-am privit o clipă în tăcere. Mă așteptam să zboare, speriat de ochii mei înlăcrimați, dar el a mai făcut un pas spre mine.

Atunci l-am întrebat: ”De ce nu fugi și tu?… Tristețea mea a speriat toate  făpturile pământului, scoicile s-au închis în cochilii și toate zburătoarele mării, cele cu somn translucid, au fugit speriate, și chiar și marea, dacă ar fi putut, s-ar fi retras din matca ei… Tu de ce nu te temi de lacrimi?”

Pescărușul mi-a răspuns: ”Pentru că lacrimile nu durează… odată ce ajung aici, ele dispar ca și cum n-ar fi fost… și nimeni nu-și mai amintește de ele… Marea cea bună leagănă toate tristețile la pieptul ei și le aduce înapoi la țărm, iubiri… La fel se întâmplă și cu tine. Nu trebuie decât să privești în jurul tău!”. Și pescărușul și-a umflat aripile țâșnind în zbor peste umărul meu.

Am vrut să-l strig să vină înapoi, să-l rog să mai rămână lângă mine, să-mi mângâie singurătatea înlăcrimată, să nu plece… nu încă… Dar cum am întors capul peste umăr, privind în urma lui, am înțeles că avusese dreptate. De cealaltă parte a șirului de urme lăsate de pescăruș, mă priveau doi ochi în fața cărora amărăciunea lacrimilor mele dispărea încet, căpătând culoarea celor din ochii pereche: lacrimile fericite ale iubirii.

Publicată în revista “Altfel” nr 11 / martie 2000

Publicată în volumul “Amintirile Mării” – Editura Moroșan, 2003

Sursa imaginii: Dreamstime

 

© Toate drepturile aparțin autorului.
Orice reproducere parțială sau totală a textelor publicate pe acest site web se poate face numai cu acordul scris al autorului.

Comments

comments

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *