Home » ...ȘI ALTE ARTE » Literatură » Rânduri pentru cel care pleacă

rinduri_pentru_cel_care_pleaca_adela_serban

Când pleci dintr-un loc pe care-l iubești, care a ajuns să fie o parte din ființa ta, dacă în locul acela nu există o fântână în care să poți arunca – simbolic – o monedă, îți pui măcar în gând dorința de a reveni cândva….

… iar când pleci ca să nu te mai întorci niciodată, trebuie să lași în urma ta mesaje celor ce-ți vor călca pe urme… să scrii pe mare despre nopțile în care în apele ei cad stele ca binecuvântări cerești pentru iubirile adăpostite tainic de stâncile de la țărm… să scrii pe cer despre libertate și lumină, despre zborul spre insulele paradisului pe care l-ai știut cândva… să scrii pe nisip simboluri ale iubirii și veșniciei pe care marea, ștergându-le cu spuma primului val, să le facă eterne ca ea… Și atunci vei ști că, deși ai plecat pentru totdeauna, nisipul, cerul și marea nu te vor uita niciodată…

Poate-ar trebui să mă semnez și eu, cu o aripă de pescăruș, pe cer, pe mare și pe nisip, căci nu știu de mă voi mai întoarce, ori numele meu va rămâne cel al speranțelor neîmplinite de viață netrăită… Dar nu o fac, deși mă rup de toate cu jalea că s-ar putea să plec pentru totdeauna fără să fi lăsat nimic în urmă și-mi pun doar o dorință, ca aceia ce vor reveni: să nu scriu niciodată pe cer… pe mare… pe nisip…

 

Publicată în revista “Altfel” nr 36 / iunie-august 2002

Publicată în volumul “Amintirile Mării” – Editura Moroșan, 2003

 Ilustrație de Adela Șerban

© Toate drepturile aparțin autorului.
Orice reproducere parțială sau totală a textelor publicate pe acest site web se poate face numai cu acordul scris al autorului.

Comments

comments

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *