http://www.dreamstime.com/stock-photo-happy-memories-clouds-kissing-image19824610Câteodată închid ușa sufrageriei care, altfel, stă tot timpul deschisă. O închid de parcă mă aștept să văd ceva în spatele ei. Dar nu este nimic. Mulți ani a fost acolo o vioară, dormind în cutia sprijinită de perete. Vioara ei. E atât de mult de atunci și totuși îmi amintesc de parcă a fost ieri.

Am vrut să i-o dau înapoi, după ce ne-am despărțit. Dar am amânat de pe o zi pe alta și n-am făcut-o. Atunci credeam că era doar lene. Acum mă gândesc că de fapt îmi doream să o am acolo, să o privesc amintindu-mi momentele când ea îmi cânta la vioară. Poate că este ciudat dar, deși eu dorisem despărțirea de stăpâna viorii, mai apoi mi-a fost dor de ea. Iar vioara mi-a ținut companie atâția ani, făcându-mă să o simt încă aproape, ca și cum ar fi fost încă acolo, sau ca și când avea să se întoarcă într-o zi.

Îmi amintesc noaptea în care am avut visul acela. A fost prima și ultima noapte când am visat-o. Sau poate ar fi mai bine să spun… noaptea în care a fost aici. Nu știu bine ce s-a întâmplat, dar sunt sigur că n-a fost doar un vis. Ea a fost aievea aici. M-a luat de mână și împreună am mers la plaja noastră tainică. Acolo am stat amândoi pe nisip, eu ascultând cum ea îmi cânta la vioară cântece de dragoste, în noaptea blând luminată de lună.

 

 Dacă doriți să citiți continuarea, achiziționați volumul “Urmele paşilor

Cititorii din străinătate pot achiziționa cartea în limba română sau în limba engleză

Sursa imaginii: Dreamstime

Apreciați pagina de Facebook a acestei cărți

© Toate drepturile aparțin autorului.
Orice reproducere parțială sau totală a textelor publicate pe acest site web se poate face numai cu acordul scris al autorului.

Comments

comments

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *